Nu pentru că ar fi un număr deosebit în sine (nici măcar nu e prim), ci pentru că 1 împărțit la 998 001 furnizează un rezultat tare interesant, și anume:
1/998 001 =
A se urmări cu atenție succesiunea zecimalelor de după virgulă: 020 021…030 031….040 041…050…060…070…080…090…099 100…415 416…599 600…șamd.
Veți fi surprinși.
O veche legendă indiană ne povește cum inventatorului jocului de șah, Sissa ben Dahir, i-a fost oferită – de către regele indian Shirham – o recompensă (la alegere) ca drept răsplată pentru minunata invenție.
Modest, Sissa a zis:
Maiestate, nu vreau cine știe ce bogații lumești, dați-mi doar un bob de grâu pentru prima pătrățică a tablei de șah, două boabe pentru a doua, 4 boabe pentru a treia, 8 pentru a patra pătrățică…și tot așa, până ce toate cele 64 de pătrate ale tablei vor fi acoperite de grâu.
Regele, mirat și încântat că i se cere atât de puțin, a bătut din palme și a poruncit să i se aducă un sac de grâu, pentru a îndeplini cererea vicleanului matematician. Dar, spre mirarea regelui, sacul s-a terminat repede, iar tabla nu era nici pe sfert acoperită. La fel s-a întâmplat și cu și sacii care au tot fost aduși pe urmă, au fost goliți tot mai repede.
Și într-adevăr, abia atunci și-a dat seama regele că Sissa ben Dahir i-a cerut un număr neînchipuit de mare de boabe de grâu, rezultatul progresiei geometrice
1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 +…263 = 264 - 1 = 18 446 744 073 709 551 615 boabe de grâu, cu mult mai mult decât producția agricolă a întregii Indii, de fapt de 1000 de ori mai mare decât întreaga producție de grâu a lumii.
Nu se știe cum a ieșit din impas regele din poveste, dar o variantă foarte plauzibilă este aceea că a poruncit tăierea capului insolentului inventantor.
Destul de interesante amândouă, fiecare în felul său.
Astfel, 25 este un pătrat, cât și suma a două pătrate: 52 = 32 + 42
De asemenea, 25 = 1 + 3 + 5 + 7 + 9 (suma unei secvențe de numere impare e un pătrat).
A se vedea și 1+ 3 + 5 + 7 + 9 + 11 = 36 sau 1+ 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + 13 = 49 etc.
Fiind un pătrat impar, 25 este suma a două numere întregi succesive (12 și 13). Rădăcina sa, adică 5, e și alcătuită din 2 numere întregi consecutive (2 și 3). Verificați proprietatea și pentru alt pătrat impar, de pildă 121 = 112 = 60 + 61, iar 11 = 5 + 6.
25 = 4! + 1, 5 fiind singura soluție pentru ecuația (n-1)! + 1 = nk
Pierre de Fermat a intuit, corect, că 25 = 33- 1 este singurul pătrat doar cu 2 unități mai mic decât un cub (25 = 27 – 2).
Cât despre 41, el e un număr prim, dar nu datorită acestui lucru este interesant.
În 1772, Leonard Euler a găsit remarcabila formulă x2 + x + 41, care generează doar numere prime pentru x mergând de la 0 la 39.
În consecință, pentru x = 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10… avem numerele prime: 41, 43, 47, 53, 61, 71, 83, 97, 113, 131, 151…
Singurele numere a și b care satisfac ecuația ab = ba sunt 2 și 4 (24 = 42).
Un număr perfect este acel număr întreg egal cu suma divizorilor săi, exceptând numărul însuși, desigur. Primele 4 patru perfecte, cunoscute încă din antichitate de către matematicienii greci, sunt: 6, 28, 496 și 8128.
6 = 1 + 2 + 3 = 21(22-1) (singurul număr pentru care suma divizorilor este egală cu produsul lor)
28 = 1 + 2 + 4 + 7 + 14 = 22(23-1)
496 = 1 + 2 + 4 + 8 + 16 + 31 + 62 + 124 + 248 = 24(25-1)
8128 = 1 + 2 + 4 + 8 + 16 + 32 + 64 + 127 + 254 + 508 + 1016 + 2032 + 4064 = 26(27-1)
Următorul număr perfect este 33 550 336, întâlnit pentru prima dată într-un manuscris medieval din secolul XV, alte două numere (8 589 869 056 și 137 438 691 328) fiind descoperite în 1588 de către matematicianul italian Pietro Cataldi.
33 550 336 = 212(213-1)
8 589 869 056 = 216(217-1)
137 438 691 328 = 218(219-1)
Toate numerele perfecte pare sunt de forma 2p−1(2p−1), unde p e număr prim, formulă cunoscută încă din vremea lui Euclid, dar demonstrată abia în secolul XVIII de către Leonard Euler.
Până în prezent se cunosc 47 de numere perfecte.
Nu se știe dacă există sau nu numere perfecte impare.
